Centre de Cercetare Echipele ARENSIA Întrebări Frecvente

GUTA: EVOLUȚIE ȘI TRATAMENT

Guta este o formă de artrită, caracterizată de dureri articulare foarte mari și de prezența unui exces de acid uric în sânge și în țesuturi.  Boala se poate manifesta inclusiv prin edem, roșeață, căldură locală și chiar nefuncționalitate a articulației.

In trecut Guta (numită și podagră) era considerată boala oamenilor bogați, pentru că aceștia consumau foarte multă carne de vânat, bogată în purine.

Potrivit specialiștilor, acidul uric este rezultatul metabolizării alimentelor consumate și a degradării celulare, rezultat în urma descompunerii unor substanțe numite purine, iar când această cantitate de acid uric depășește limitele normale, se formează mici cristale care pătrund în articulații și provoacă durere articulară. Maladia afectează mai ales bărbații cu vârsta de 40-50 de ani, riscul fiind de trei-patru ori mai mare decât în cazul femeilor.

CAUZELE GUTEI

Cauza principală a gutei este hiperuricemia (excesul de acid uric în sânge). Poate apărea și din alte motive, printre care se numără: excreția redusă a uraților, sărurile acidului uric, alimentația, dar și predispoziția genetică. Potrivit specialiștilor, în jur de 10% dintre persoanele cu hiperuricemie pot suferi de gută la un anumit moment din viață. Riscul e, totuși, variabil și depinde de nivelul de acid uric în sânge. Un rol important în prevenția gutei îl joacă reducerea consumului de alimente cu conținut mare de purine - acestea sunt cele care au în compoziție drojdie, unele tipuri de pește (inclusiv fructele de mare) și carnea roșie. E de menționat că alimentația săracă în purine reușește sa scadă nivelul de acid uric seric cu aproximativ 1mg/dl. Prin urmare, modificarea dietei poate preveni atacurile, însă de multe ori nu este suficientă, fiind nevoie și de tratament medicamentos. Studiile mai arată, că consumul în exces de alcool (mai ales de bere) poate inhiba eliminarea acidului uric, cauzând astfel acumularea acestuia la nivelul organismului. În ceea ce privește obezitatea, studiile au arătat că un indice al masei corporale mai mare sau egal cu 35 sporește de aproximativ trei ori riscul de a face gută.

Printre substanțele care cresc riscul declanșării atacurilor de gută se numără medicamentele folosite pentru eliminarea apei din organism, care sunt administrate, de regulă, pentru tratarea hipertensiunii, dar și alte medicații inclusiv cele folosite în chimioterapie.

Guta poate fi declanșată și de anumite afecțiuni, printre care și hipertensiunea netratată, diabetul, hiperlipidemia, arterioscleroza sau de traumatisme severe, inclusiv de bolile renale. Ținta bolii este, de regula, degetul mare de la  picior, acest lucru întâmplându-se din cauza temperaturii scăzute la nivelul articulației, dar și a circulației deficitare. Ambii factori contribuie la acumularea acidului uric.

SIMPTOMELE GUTEI

Boala propriu zisă apare după ani de zile în care cristalele de acid uric s-au tot depus la nivelul articulațiilor și țesuturilor învecinate. Printre simptomele gutei se numără: creșterea temperaturii locale, durere, edem, sensibilitate crescută la nivelul articulației. Disconfortul care se intensifică pe parcursul nopții, începe să cedeze în intensitate pe parcursul următoarelor 2-7 zile. La fel poate apărea o mâncărime a pielii și exfolierea acesteia, apărută după o remisie a atacului de gută.

De asemenea, tegumentul în regiunea articulației afectate poate căpăta o culoare roșie-vineție. Simptomele gutei pot reapărea după o boală intercurentă sau după o intervenție chirurgicală. Unele persoane nu prezintă atacuri recurente de gută, dar pot dezvolta o formă cronică a bolii.

E de menționat că există multe alte afecțiuni care au simptome asemănătoare cu guta, de aceea este nevoie chiar de la primele simptome să mergem imediat la medic.

EVOLUȚIA GUTEI

Guta apare după ani de zile în care persoana prezintă niveluri serice crescute de acid uric (care uneori poate rămâne pentru toata viața asimptomatic), timp în care cristalele acidului uric se depun la nivelul articulațiilor și țesuturilor adiacente. Cristalele încep să se formeze de la valori mai mari de 6,8mg/dl ale acidului uric și determină apariția unei reacții inflamatorii generalizate, cu celule specifice inflamațiilor și formare de radicali liberi de oxigen.

Exista patru stadii evolutive ale bolii: hiperuricemia asimptomatică, artrita gutoasă acută, intervalul gutos asimptomatic și guta tofică cronică. Daca evoluția bolii este caracterizată de intervale asimptomatice recidive, care însă cedează fără tratament și care se repetă într-un interval mai mare de zece ani, atunci este posibil ca guta sa devină o afecțiune cronică și să afecteze mai multe articulații. In acest stadiu al bolii perioadele asimptomatice pot sa se scurteze, iar boala poate fi confundată cu alte tipuri de artrite, precum osteoartrita. Tot în acest stadiu, acidul uric formează noduli duri, calcaroși sau nisipoși (tofii gutoși). Daca boala nu este tratată, trofii pot apărea inclusiv la nivelul pavilionului urechii, precum și la nivelul articulațiilor și țesuturilor adiacente (ligamente, tendoane, burse). Cu toate astea, daca pacientul începe tratamentul împotriva gutei într-un stadiu incipient, atunci nu există probabilitatea să ajungă în acest stadiu evolutiv al bolii.

TRATAMENTUL GUTEI

Scopul tratamentului este de a reduce rapid disconfortul și durerea, precum și a face profilaxia recidivelor atacurilor de gută și a complicațiilor care pot apărea la nivel articular sau renal. Tratamentul include mai multe etape care pot preveni atacurile recurente de gută și complicațiile acesteia. Sunt folosite medicamente care atenuează simptomele și care elimină cauzele bolii. Tratamentul specific pentru gută depinde de stadiul bolii.

Pentru prevenirea atacurilor recurente de gută pot fi administrate anumite medicamente care scad concentrația acidului uric în sânge.  Specialiștii recomandă evitarea administrării concomitente de diuretice tiazidice și anticoagulante.

Printre recomandările se țin de prevenirea atacurilor recurente, se numără: scăderea în greutate (în cazul pacienților cu gută, supraponderali) și menținerea unei greutăți normale. La fel e nevoie de a evita dietele bogate în carne și cele cu produse marine, care pot crește concentrația acidului uric în sânge (animal tânăr, vânat, organe, sardine, scoici, creveți, icre).

Este important ca orice pacient cu gută să consulte un specialist înaintea utilizării unor tratamente medicamentoase, inclusiv al celor complementare. Medicul specialist va evalua starea generală de sănătate a fiecărui pacient în parte și va stabili tratamentul corespunzător.

De asemenea, este recomandată o dieta echilibrata, sănătoasă, cu un consum moderat de carne și bogată în fructe și legume, produse lactate, alimente care să nu acidifice urina.  Abordarea unui stil de viată sănătos: cu exerciții fizice regulate, hidratarea corespunzătoare, minim 2-3 litri de lichide pe zi, care la fel ajută la spălarea acidului uric din organism.

În prezent comunitatea farmaceutică depune eforturi pentru a crea noi medicamente ce ar permite vindecarea pacienților cu gută. În acest scop, în lume, sunt în plină derulare multiple cercetări clinice. Desfășurarea unor astfel de trialuri vor avea loc în curând și în țara noastră.  

Data 28.02.2022

NOUTĂȚI

LINK-URI UTILE

CONTACT