Centre de Cercetare Echipele ARENSIA Întrebări Frecvente Vizită Virtuală

Rezistența la antibiotice. Raport Global Organizația Mondială a Sănătății (OMS)

Primul raport global al OMS privind rezistenţa la antibiotice relevă un pericol serios, de anvergură internaţională, la adresa sănătăţii publice

Noul raport OMS oferă cea mai cuprinzătoare imagine asupra rezistenţei la antibiotice obţinută până în prezent, incluzând date din 114 ţări

Declaraţie de presă
30 aprilie 2014 | Geneva

Un nou raport dat publicităţii de OMS – primul care examinează rezistenţa la preparatele antimicrobiene, inclusiv rezistenţa la antibiotice, la nivel global – relevă faptul că acest pericol serios nu mai este o predicţie pentru viitor, se întâmplă chiar acum, în fiecare regiune a lumii, şi are potenţialul de a afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau de ţară. Rezistenţa la antibiotice – atunci când bacteriile se modifică astfel încât antibioticele nu mai au efect la indivizii care au nevoie de ele pentru tratarea infecţiilor – reprezintă în momentul de faţă o ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice.

„Fără o acţiune imediată şi coordonată din partea mai multor factori de decizie, lumea se îndreaptă către o eră post-antibiotice, în care infecţiile comune şi afecţiunile minore care sunt tratabile de decenii pot deveni din nou letale,” spune Dr. Keiji Fukuda, Director General Adjunct pentru Securitatea Sănătăţii în cadrul OMS. „Antibioticele eficace au fost unul dintre pilonii care ne-au permis să trăim mai mult, mai sănătos, şi să beneficiem de medicina modernă. Dacă nu întreprindem acţiuni semnificative pentru creşterea eforturilor de prevenire a infecţiilor, şi în acelaşi timp, nu modificăm modul în care producem, prescriem şi utilizăm antibioticele, lumea va pierde din ce în ce mai mult aceste bunuri ale sănătăţii publice globale, iar implicaţiile vor fi devastatoare.”

Concluziile esenţiale ale raportului

Raportul „Rezistenţa la antimicrobiene: raport global de supraveghere” observă faptul că rezistenţa se manifestă faţă de multe tipuri diferite de produse anti-infecţioase, însă raportul se concentrează pe rezistenţa la antibiotice în cazul a şapte bacterii diferite responsabile pentru boli comune şi grave cum sunt infecţiile din fluxul sanguin (septicemia), diareea, pneumonia, infecţiile căilor urinare şi gonoreea. Rezultatele dau naştere unor îngrijorări intense, consemnând rezistenţa la antibiotice, în special la antibioticele „de ultimă instanţă” în toate regiunile lumii.

Concluziile principale ale raportului se referă la:

• Rezistența la tratamentul de ultimă instanţă pentru infecţiile care pun viaţa în pericol cauzate de o bacterie intestinală comună, Klebsiella pneumoniae – antibiotice din clasa carbapenem – s-a răspândit în toate regiunile lumii. K. pneumoniae este o cauză majoră a infecţiilor nosocomiale cum sunt pneumonia, infecţiile din fluxul sanguin, infecţiile apărute la nou-născuţi şi la pacienţii internaţi la terapie intensivă. În unele ţări, din cauza rezistenţei, antibioticele din clasa carbapenem nu ar mai avea efect la peste jumătate din persoanele tratate pentru infecţii cauzate de K. pneumoniae.

• Rezistenţa la unul dintre cele mai frecvent folosite medicamente antibacteriene pentru tratamentul infecţiilor la nivelul căilor urinare cauzate de E. coli – fluoroquinolonele – este foarte răspândită. În anii `80, atunci când aceste medicamente au fost introduse pentru prima dată, rezistenţa era practic zero. Astăzi, există ţări în multe părţi ale lumii în care tratamentul este în prezent ineficace la peste jumătate din pacienţi.

• Eşecul terapeutic în cazul tratamentului de ultimă instanţă pentru gonoree – cefalosporine de a treia generaţie – a fost confirmat în Austria, Australia, Canada, Franţă, Japonia, Norvegia, Slovenia, Africa de Sud, Suedia şi Marea Britanie. În fiecare zi, peste un milion de persoane sunt infectate cu gonoree în întreaga lume.

• Rezistenţa la antibiotice prelungeşte perioada de manifestare a bolii şi creşte riscul de deces. De exemplu, se estimează că persoanele cu MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină) au o probabilitate de deces cu 64% mai crescută faţă de persoanele care au o formă nerezistentă a infecţiei. Rezistenţa creşte de asemenea costul îngrijirilor medicale din cauza perioadelor prelungite de internare în spital şi necesității unor terapii mai intense.

Modalităţi de combatere a rezistenţei la antibiotice

Raportul arată faptul că instrumentele esenţiale de rezolvare a rezistenţei la antibiotice – cum sunt sistemele de bază pentru urmărirea şi monitorizarea problemei – sunt incomplete sau nu există în multe ţări. Deşi unele ţări au luat măsuri importante pentru abordarea problemei, este necesar ca fiecare ţară şi fiecare individ în parte să facă mai mult.

Alte secţiuni importante includ în primul rând prevenirea apariţiei infecţiilor – printr-o igienă mai bună, acces la apă curată, controlul infecţiilor în unităţile sanitare, şi vaccinare – pentru a se reduce astfel necesitatea antibioticelor. De asemenea, OMS atrage atenţia asupra necesității de dezvoltare a unor noi metode diagnostice, medicamente antibiotice şi alte instrumente care să permită profesioniştilor din domeniul sănătăţii să preîntâmpine apariţia rezistenţei.

Acest raport este primul pas într-un efort global condus de OMS pentru soluţionarea rezistenţei la medicamente. Acesta va implica dezvoltarea de instrumente şi standarde şi o mai bună colaborare la nivel internaţional pentru depistarea rezistenţei la medicamente, determinarea impactului acesteia asupra sănătăţii şi realităţilor economice, şi proiectarea unor soluţii personalizate.

Cum poate fi rezolvată rezistenţa

Oamenii pot ajuta la rezolvarea rezistenţei pe următoarele căi:
• utilizând antibiotice doar atunci când sunt prescrise de un medic;
• neîntrerupând tratamentul înainte de perioada prescrisă, chiar dacă se simt mai bine;
• neoferind niciodată din antibioticele primite altor persoane, şi neutilizând niciodată reţete eliberate anterior şi nefolosite încă.

Persoanele care lucrează în sistemul sanitar şi farmaciştii pot ajuta la rezolvarea rezistenţei pe următoarele căi:
• sporirea prevenţiei şi controlului infecţiilor;
• prescrierea şi eliberarea de antibiotice doar atunci când acestea sunt cu adevărat necesare;
• prescrierea şi eliberarea antibioticului (antibioticelor) potrivit(e) pentru tratamentul bolii.

Factorii responsabili pentru stabilirea strategiilor pot ajuta la rezolvarea rezistenţei pe următoarele căi:
• consolidarea depistării rezistenţei şi capacităţii laboratoarelor;
• reglementarea şi promovarea utilizării corespunzătoare a medicamentelor.

Factorii din domeniu şi cei responsabili pentru stabilirea strategiilor pot ajuta la rezolvarea rezistenţei pe următoarele căi:
• încurajând inovaţia, cercetarea şi dezvoltarea de noi instrumente;
• promovând cooperarea şi comunicarea de informaţii la nivelul tuturor factorilor de decizie.

Raportul – care include şi informaţii privind rezistenţa la medicamente pentru tratarea altor infecţii cum sunt HIV, malaria, tuberculoza şi gripa – oferă cea mai cuprinzătoare imagine asupra rezistenţei la medicamente obţinută până în prezent, incluzând date din 114 ţări.

Regiunea europeană OMS, privind rezistenţa la antibiotice

Raportul evidenţiază cote ridicate ale rezistenţei faţă de cefalosporinele de a treia generaţie în cazul K. pneumoniae pe tot teritoriul Regiunii Europene OMS. În unele contexte, chiar şi 60% din infecțiile cu Staphylococcus aureus sunt raportate ca fiind rezistente la meticilină (MRSA), ceea ce înseamnă că tratamentul cu antibiotice standard nu are efect.

Raportul constată că deşi majoritatea ţărilor din UE deţin sisteme bine stabilite la nivel naţional şi internaţional pentru urmărirea rezistenţei la antibiotice, ţări din alte părţi ale Regiunii au urgentă nevoie de a consolida sau înfiinţa aceste sisteme. Biroul Regional OMS pentru Europa şi partenerii săi susţin aceste ţări prin reţeaua nou stabilită de Supraveghere a Rezistenţei la Antimicrobiene din Asia Centrală şi Europa de Est (CAESAR).

Scopul CAESAR este de a înfiinţa o reţea de sisteme naţionale pentru monitorizarea rezistenţei la antibiotice în toate ţările din Regiunea Europeană OMS sau adunarea de date standardizate astfel încât informaţiile să fie comparabile.

Referință: http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2014/amr-report/en/
 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data 10.06.2014

NOUTĂȚI

LINK-URI UTILE

CONTACT